Există o serie de boli care atacă culturile agricole din spațiile protejate, cum ar fi: mana, pătarea cafenie, făinarea, fuzarioza, pătarea albă, putregaiul cenușiu, ofilirea vasculară. Iar de partea dăunătorilor, plantele pot avea: acarieni, afide, trips, musculița de seră. Așadar este necesară aplicarea unor tratamente pentru combaterea acestor boli și dăunători din culturile de roșii, ardei și vinete care se află în sere și solarii. Iată care sunt aceste tratamente:
Pentru combaterea bolilor:
ALCUPRAL 50 PU: 0,5% mană, pătarea unghiulară - castraveți ; mana, alternarioză, pătarea frunzelor și basicarea fructelor - tomate
CAPTAN 80 WDG (CAIMAN): 0,15% mană, pătarea brună - tomate ; mană - castraveți
REVUS 250 SC: 0,6 l/ha mană - tomate
CABRIO TOP: 1,5-2 kg/ha alternarioză, făinarea, mana, pătarea alba a frunzelor, pătarea cafenie a frunzelor - tomate
ORTIVA TOP: mană, alternarioză, pătarea cafenie, putregai cenușiu, făinare - tomate, vinete și ardei
REFLECT: 1 l/ha făinare - tomate, vinete, ardei și castraveți
AMISTAR (MIRADOR 250 SC): 0,75-1 l/ha făinare, alternarioză, putregai cenușiu - ardei; mană, făinare - castraveți ; mană, făinare, alternarioză, pătare cafenie - tomate
MERPAN 80 WDG (CAPTADIN 80 WDG): 0,15% mană - tomate și castraveți
DITHANE NEOTEC 75 WG (AVTAR 75 NT): 0,2% antracnoză, alternarioză - castraveți ; mană, alternarioză, pătarea frunzelor și basicarea fructelor, pătarea albă a frunzelor, pătarea cafenie a frunzelor - tomate
TOPSIN 70 WDG:
0,05-0,10% ofilirea vasculară - ardei și vinete ; fuzarioză, ofilirea vasculară - castraveți
0,1% pătarea cafenie - tomate
0,05-0,10% fuzarioză - tomate
SIGNUM: 1,5 kg/ha făinare, putregai cenușiu (se pot aplica maxim 3 tratamente la un interval de 7 zile între ele, pe perioada de vegetație de la apariția inflorescentei până la apariția a 30% din culoarea tipică de coacere a fructelor) - tomate, vinete și ardei.
Pentru combaterea dăunătorilor:
MOSPILAN 20 SP (GAZELLE): 0,0125% afide - castraveți | ardei ; 0,025% musculiță albă de seră - castraveți ; 0,04% trips - castraveți | tomate
LASER 240 SC: 0,05% trips, musca minieră - castraveți | tomate
POLECI (DECA 2,5 EC): 0,03-0,05% afide, tripsi, musculiță albă de seră - ardei | castraveți și tomate
VERTIMEC 1,8% EC:
1-1,2 l/ha acarieni, acarianul lat, musca minieră, tripsi - ardei;
1-1,2 l/ha acarieni, musca minieră, tripsul californian, tripsul comun - castraveți;
0,6-1 l/ha acarieni, acarianul lat, musca minieră, tripsi, minierul - vinete
NISSORUN 10 WP:
0,4 kg/ha acarianul roșu comun - ardei și castraveți;
1 kg/ha acarianul roșu comun - tomate și vinete
Mana (Phytophthora infestans):
Mana poate afecta planta în toate momentele dezvoltării. Frunzele au pe margini sau spre vârf pete cu aspect umed (verde-închis). Părțile afectate ale plantei se vestejesc, devin brune, iar frunzele se răsucesc spre partea superioară. Când este o atmosferă umedă, pe fața inferioară a frunzelor, apare un puf de culoare albă, nu prea dens, în dreptul petelor. Cozile frunzelor, lăstarii și tulpinile atacate prezintă pete alungite brune, superficiale, fără puf albicios. Inflorescențele atacate prezintă pe frunzulițele de la baza florilor și pe codițele lor zone brune, acestea se usucă și cad. Cel mai semnificativ atac este cel asupra fructelor care pot fi fi parazitate în toate stadiile de dezvoltare. Ciuperca pătrunde pe la locul de prindere a fructului, produce pete mari brun-olivacee și cu rapiditate distruge tot fructul. Roșiile devin tari, aspre, iar cele coapte au pete brun-deschise, pe suprafața cărora apar zone concentrice.
Pătarea cafenie (Cladosporium fulva):
La începutul bolii se pot observa pete galbene, care ulterior se extind. Boala poate fi recunoscută fiindcă pe dosul frunzei, petele au corespondent un puf alb în prima zi, care apoi devine cafeniu și, în cele din urmă, brun-închis. Zonele atacate se necrozează și mor, frunzele se usucă de timpuriu (începând cu cele de la bază). Factorii care favorizează pătarea cafenie a frunzelor de tomate sunt temperaturile de peste 22°C, corelate cu umiditatea de peste 95% și lipsa aerisirii, la care se adaugă și prezența picăturilor de apă pe frunze.
Ofilirea fuzariană (Fusarium oxysporum):
Boala debutează cu simptome de vestejire pe doar 1-2 ramuri ale plantei, iar restul sunt sănătoase. O frunză poate fi atacată mai întâi parțial, iar apoi atacul se generalizează. Plantele parțial ofilite sunt debilitate, creșterea este încetinită și în final planta se usucă. În mediul din seră, evoluția ciupercii este rapidă, așadar planta se vestejește în totalitate în numai câteva zile, chiar dacă la începutul atacului, vestejirea este vizibilă doar ziua. În secțiunea transversală a tulpinii se brunifică pereții vaselor conducătoare, fapt ce se poate observa și în secțiunile efectuate în cozile frunzelor. În vasele conducătoare, se poate observa miceliul ciupercii care împiedică circulația sevei. Rădăcinile plantelor ofilite prezintă zone brune, acoperite de un mucegai roz.
Pătarea unghiulară (Pseudomonas syringae):
Boala apare pe toate organele aeriene ale plantelor. La începutul vegetației, pe cotiledoanele plantelor (primele 2 frunze) apar pete mici, umede, de culoare brună și sub formă circulară sau neregulată. Cu toate că denumirea este de pătare unghiulară, pe fața superioară a frunzei apar la început pete circulare, punctiforme ca apoi să devină din ce în ce mai mari. Pe fața inferioară a frunzei, petele sunt mărginite de nervuri, de unde și denumirea de pătare unghiulară. Când atmosfera este umedă, dimineața, apare pe fața inferioară a petelor foliare un exudat mucilaginos, albicios, sub formă de picături. Exudatul se usucă și formează o crustă alb-cenușie. Cu timpul, petele foliare devin brune, se unesc, iar țesuturile din dreptul lor se usucă și se rup. Și pe tulpină pot apărea pete asemănătoare.
Putregaiul cenușiu (Botrytis cinerea):
Vremea rece și umedă creează un mediu propice pentru dezvoltarea acestei boli. Sporii care ajung pe plante germinează și infectează plantele atunci când apa de ploaie, roua, ceața sau irigarea sunt prezente pentru perioade mai lungi de timp. Ciuperca nu afectează ușor țesuturile sănătoase intacte, dar afectează de regulă plantele prin țesutul care are leziuni. Leziunile din frunze încep adesea pe țesuturile îmbătrânite sau în zonele cu leziuni fizice sau chimice. De obicei, epidemiile apar în condiții reci și umede, care facilitează infecția și pot, de asemenea, predispune gazda să devină sensibilă. Umiditatea relativ ridicată în seră și umiditatea pe suprafețele plantelor cultivate în câmp sunt considerate cei mai importanți factori de mediu care influențează infecția cu B. cinerea.
Leave a Comment